Din subvențiile de 62 de milioane de lei plătite pentru „Lâna lui Daea”, Casa Unirea nu a valorificat nici un kilogram

• Petrea Daea, ministru al Agriculturii în două mandate din 2017 și până în 2023, a devenit un politician cunoscut odată cu lansarea programului „Alege Oaia”.
• Aceasta inițiativă de promovare a consumului de carne de oaie care era însoțită și de subvenții acordate pentru lâna acestor animale.
• În cadrul programului de subvenții „Lâna”, statul se obliga să cumpere lâna ciobanilor cu prețul de un leu per kilogram.
• Între 2018-2020, statul a cumpărat lână de 62 de milioane de lei, conform datelor obținute de AgroInvestigații.ro.
• Lâna a fost colectată în centre de colectare agricole în care s-a deteriorat prin umezire chiar după primele luni de depozitare.
• Casa de Comerț Unirea, din subordinea ministerului, a primit răspunderea de a valorifica lâna deteriorată, dar cumpărată cu subvenții.
• „Unirea” a mai cheltuit alte 7-8 milioane de lei pentru studii, colectare și unități de spălare, pentru că lâna este dificil de prelucrat.
• Chiar în timpul celui de-al doilea mandat de ministru al lui Petre Daea, Ministerul Economiei a ținut să reia erorile de la Agricultură.
• De data aceasta, s-au alocat fonduri europene de 22 de milioane de euro firmei pentru a realiza o fabrică de prelucrare a lânii.
• Într-un final, Ministerul Economiei a blocat ajutorul de stat, dar compania câștigătoare își cere banii în instanțe.
• În final, trecând linie, conform unui răspuns primit de la Casa „Unirea”, statul român nu a valorificat niciun kilogram de lână din tonele pe care a cheltuit în total spre 70 de milioane de lei.

Programul „Lâna” a fost inițiat, în 2017, de fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea, cu scopul de a stimula colectarea și valorificarea lânii de oaie, un produs considerat rezidual și adesea aruncat de către crescători. 

A fost celebră declarația lui Daea: „Oaia este o statuie vie!”

Prin acest program, Ministerul Agriculturii oferea o subvenție de 1 leu/kg de lână colectată și predată către centrele de colectare autorizate.

Scopul principal era:

• Reducerea risipei de lână (care era frecvent arsă sau abandonată).
• Încurajarea formării de lanțuri de valorificare în industria textilă.
• Sprijinirea fermierilor pentru a obține venituri suplimentare.

Costuri

În baza deciziilor din perioada respectivă a Ministerului Agriculturii și a datelor obținute de AgroInvestigații.ro, reiese că ministerul a cheltuit 62 de milioane de lei pentru achiziționa lână în perioada 2018-2020.

Prin Hotărârea de Guvern nr. 500/2017 pentru anul 2018 schema de ajutor de minimis pentru lână a fost finanțată cu 36 de milioane de lei (Hotărârea de Guvern nr. 500/2017). Cuantumul ajutorului: 1 leu/kg de lână valorificată.

Peste doi ani, prin Ordinul Ministerului Agriculturii nr. 555/2019, programul mai primea 26 milioane de lei.

În cadrul programului „Lâna” au fost înființate și autorizate centre de colectare a lânii la nivel național, în perioada desfășurării programului (2018–2020).

Aceste centre erau destinate preluării lânii de la crescătorii de ovine, pentru ca aceștia să poată beneficia de subvenția de 1 leu/kg acordată de Ministerul Agriculturii. Un producător putea primi maximum 15.000 de euro pe durata a trei exerciții financiare, era o altă condiție a programului.

Lâna s-a deteriorat în depozite

Totuși, lipsa unei infrastructuri de prelucrare și cererea redusă au făcut ca, în multe cazuri, lâna colectată să rămână nevalorificată sau să se deterioreze în depozite.

Acest lucru ne este relatat de Adrian Izvoranu, direct al Casei de Comerț „Unirea” între 2019 și 2020.

Acesta a primit răspunderea de a valorifica lâna cumpărată cu subvențiile de 62 de milioane de lei.

„O provocare pe care mi-a dat-o ministrul Petre Daea a fost lâna. 20.000 de tone de lână. Mi-a spus că dau drumul la programul destinat lânii. Am fost la Gorj, Argeș, Timișoara etc”, își amintește acesta.

În timp ce începea să învețe și-a dat seama că programul nu fusese gândit coerent.

„Lâna ca atare este un produs pentru care nu s-a făcut o ameliorare, nu s-a făcut studiu, ciobanii cresc mai multe rase. Ciobanii trebui să se hotărască, să crească, oaia de carne, oaia de lapte, oaia de lână, sunt mai multe soiuri”.

Izvoranu s-a minunat de ce găsea în centrele de colectare.

„Acum am văzut și eu că dintr-o tonă de lână colectată, care 500 de kg sunt scaieți, câcăreze”, își amintește acesta.

„Eu nu știam că lâna plouata nu e utila, că ploaia strică lână. Lâna pe care o plouat toată vara nu mai e lână bună”.

„Uzina” de lână de la Sadu

Pentru a utiliza totuși lâna și a recupera o parte din lâna deteriorată, s-a ajuns la soluția unei stații speciale de spălare a aceste materii prime. 

„La Sibiu este, practic, centrul de colectare a lânii în România. Din întreaga cantitate de lână care s-a adunat la nivelul țării, trei sferturi este aici, în această zonă. Şi spun că aici, la Sadu, cu Casa de Comerț, vom construi o instalație de spălat lână, în aşa fel încât să crească valoarea lânii, pentru a putea câştiga fermierul”, a spus în 2019, ministrul Agriculturii, Petre Daea.

Izvoranu ne explică că soluția era Sadu pentru că acolo era o stație de epurare a apei. „Facem la prime o primă spălare și apoi aruncam apa în stația de epurare. Dar mi s-a spus apoi că arunc ce e mai bun, că arunc lanolina. Nu știam că lanolina se face din spălarea lânii. Dar acum trebui s-o scot din apă, trebuia făcut o barbotare”, ne povestește acesta. „Am aflat că lâna este un conglomerat de aminoacizi. Din care pot scoate 21 de aminoacizi, iar 4 sunt esențiali. Este o mare afacere lâna dacă scoți lanolina și aminoacizi”, își mai amintește Izvoranu.

„Erau nevoie de doar doi angajați, totul era robotizat.Cu 7000.000 de euro aveam hala de producție. Cu până în 2 milioane de euro aveam stația de spălare, cu tot mașini. În final, nu am făcut nimic. A venit noua guvernare și s-a oprit totul”, se plânge Izvoranu.

Bani cheltuiți inutil

Pe lângă subvențiile de 62 de milioane de lei acordate de Ministerul Agriculturii, programul „Lâna” a mai cheltuit din bugetul public alte 7-8 milioane de lei pe studii, colectare și alte cheltuieli, conform informațiilor obținute de la minister.

Programul „Lâna” a mai primit, din bugetul Casei Unirea, în 2020, și o sumă de 11 milioane de lei pentru a realiza o „Linie tehnologică spălare lână, depozit stocare lână”. Este vorba de „Uzina de lână” de la Sadu. Banii nu au mai fost cheltuiți în cele din urmă.

AgroInvestigații.ro a întrebat Ministerul Agriculturii dacă vreun kilogram de lână a fost totuși utilizat de Casa de Comerț „Unirea”.

Răspunsul primit a fost că programul Lâna care a beneficiat de subvenții de 62 de milioane de lei nu a adus niciun leu înapoi. 

„Referitor la solicitarea dumneavoastră, vă transmitem faptul că membri din conducerea Casei Unirea ne-au informat că nu au avut loc tranzacții cu lână de la înființarea companiei până în prezent”, a fost răspunsul primit de la Ministerul Agriculturii.

Ministerul Economiei repetă erorile de la Agricultură

Ministerul Economiei acorda în 2023, în baza unui program de ajutor de stat destinat industriei prelucrătoare, 22,2 milioane de euro firmei Eco Partnersheep Insulation SRL. Cristian Mercioniu este acționarul și administratorul firmei.

Compania trebuia să realizeze cu cele 110 de milioane de lei o fabrică de procesare a lânii și de produse termo și fonoizolante din lână. Locul de amplasare al fabricii a fost ales în satul Chilia, comuna Făgețelu, județul Olt.

Valoarea totală a proiectului era de 34 de milioane de euro, din are 12 milioane de euro era contribuția proprie.

În final, proiectul nu a mai primit finanțarea de la Ministerul Economiei. „Am considerat că proiectul nu este unul viabil, mai ales după ce am discutat și cu colegi de la Ministerul Agriculturii. Nu se putea face spălarea lânii și prelucrarea acolo în locație. În plus, a fost și o lipsă de finanțare”, ne-a declarat un fost demnitar din cadrul ministerului.

Cristian Mercioniu spune că a început o luptă juridică cu Ministerul Economiei pentru a primi ajutorul de stat inițial acordat.

„Inițial, proiectul Eco Partnersheep Insulation SA a beneficiat de sprijinul Ministerului Economiei, care a acordat un ajutor de stat pentru aproximativ 70% din investițiile eligibile, în valoare de aproximativ 22,5 milioane de euro. Acest sprijin reprezenta circa 50% din valoarea totală a investiției. Din păcate, Ministerul Economiei a retras în mod abuziv ajutorul de stat”.