România plătește subvenții agricole de peste un milion de euro unor persoane fizice străine

AGROINVESTIGAȚII.RO a aflat din surse guvernamentale că subvențiile împărțite de Uniunea Europeană către fermierii români ajung și la persoane fizice străine (multe din afara Europei), nu doar la fermieri români. Oficial, APIA (Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură) nu a dorit să ne precizeze numele, numărul și valoarea subvențiilor pe motiv că sunt informații cu caracter personal.

Acești cetățeni din alte state au investit în agricultura din România pe persoană fizică, nu prin intermediul unor firme, motiv pentru care primesc direct, în nume propriu, subvenții europene acordate prin sistemul public de plăți.

Potrivit informațiilor obținute de AGROINVESTIGAȚII.RO, peste 500 de persoane fizice străine beneficiază în prezent de subvenții agricole în România.

Fenomenul, perfect legal din punct de vedere formal, ridică însă întrebări majore legate de modul în care sunt distribuite fondurile europene, de concurența din piața agricolă și de tratamentul fiscal diferențiat dintre marii fermieri și micii producători.

Situația devine și mai sensibilă în contextul în care 22 de persoane fizice străine ar încasa anual subvenții de peste un milion de euro fiecare, potrivit unei declarații publice făcute de Emil Dumitru, secretar de stat în Ministerul Agriculturii.

E moral sau nu?

Afirmațiile au fost făcute în luna octombrie 2025, la un eveniment organizat la Academia de Științe Agricole și Silvice, în cadrul unei mese rotunde cu fermieri și antreprenori din agribusiness. Emil Dumitru, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii, a atras atenția asupra unei distorsiuni majore în aplicarea regulilor europene privind „fermierul activ”.

„Eu pot să înțeleg că o persoană fizică este un fermier în definiția Regulamentului 2115/2021, un fermier activ până la 5.000 de euro. În România, vorbim de 465 de milioane de euro pentru 38.003 fermieri. Plătim aproape jumătate de miliard de euro pentru fermieri care primesc de la APIA peste 5.000 de euro”, a declarat Emil Dumitru.

El a subliniat explicit existența unor mari beneficiari persoane fizice străine: „Fermier activ, în înțelesul regulamentului, ar trebui să fie într-o formă de organizare, pentru că avem inclusiv 22 de fermieri persoane fizice străine care primesc câte un milion de euro subvenții. Aceasta este un element de concurență neloială și creează distorsiuni ale pieței”.

Persoană fizică, suprafețe mari, taxe mici

Problema semnalată de secretarul de stat Emil Dumitru nu este doar una de cetățenie, ci mai ales de regim fiscal. În timp ce micii fermieri sunt încurajați să rămână într-un regim simplificat, norma de venit devine extrem de avantajoasă pentru exploatații foarte mari, operate pe persoană fizică.

„Nu mi se pare în regulă ca un fermier care are 500 de hectare pe persoană fizică și care plătește o normă de venit – spre exemplu, în județul Călărași, de 138 de lei pe hectar – să aibă o valoare a producției comercializate de ordinul a două milioane de lei”, a mai spus Emil Dumitru, subliniind disproporția dintre taxare și capacitatea economică reală.

În acest context, persoanele fizice străine care exploatează suprafețe mari ajung să cumuleze subvenții europene foarte mari, beneficiind în același timp de un regim fiscal care nu reflectă dimensiunea reală a activității economice.

APIA: numele nu pot fi făcute publice

Pentru a clarifica situația, Agroinvestigații.ro a solicitat oficial Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informații privind identitatea persoanelor fizice străine care primesc subvenții de peste un milion de euro, naționalitatea acestora, sumele încasate, culturile și suprafețele aferente.

Răspunsul instituției a fost unul ferm: numele beneficiarilor nu pot fi făcute publice. APIA a invocat prevederile Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, coroborate cu Regulamentul (UE) 679/2016 (GDPR) și Regulamentul (UE) 2116/2021, care limitează publicarea datelor cu caracter personal.

Potrivit APIA, doar anumite informații agregate pot fi făcute publice, iar instituția este obligată să protejeze datele personale ale beneficiarilor fondurilor FEGA și FEADR.

Ce date a furnizat totuși APIA

Singurele informații transmise de APIA se referă la tipurile de culturi și suprafețele pentru care persoanele fizice străine au primit subvenții în acest an. Din aceste date reiese un profil clar: majoritatea subvențiilor sunt acordate pentru pășuni utilizate individual, plante de nutreț anuale, leguminoase furajere perene, trifoi și alte culturi destinate zootehniei.

Este vorba, în principal, de o agricultură extensivă, cu costuri relativ reduse și eligibilitate ridicată pentru plățile directe. Acest model permite acumularea unor sume foarte mari din subvenții, mai ales atunci când suprafețele exploatate sunt de ordinul sutelor sau miilor de hectare.

Banii care vin de la Bruxelles

În 2024 și 2025, România a beneficiat de aproape 8 miliarde de euro din fonduri europene pentru agricultură, bani proveniți în principal din Fondul European de Garantare Agricolă și din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală.

Spre exemplu, România a încasat 988,7 milioane de euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) la data de 5 ianuarie 2026, sumă care reprezintă rambursarea plăților în avans efectuate fermierilor români în perioada 16 octombrie – 30 noiembrie 2025.

Conform Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, valoarea totală a fondurilor europene rambursate României în perioada 2025–2026 se ridică la aproximativ 4,08 miliarde de euro, sumă care include toate defalcările pe fondurile europene gestionate de autoritățile române pentru fermieri și alte programe finanțate.

Aceste fonduri sunt esențiale pentru funcționarea agriculturii românești, însă modul în care sunt împărțite generează controverse. O parte semnificativă ajunge la un număr relativ mic de beneficiari mari, în timp ce micii fermieri primesc sume insuficiente pentru investiții sau modernizare.