Dosarul în care actuala șefă a APIA era acuzată că a ajutat mafia bulgară să-i lase fără alimente pe săracii României, închis din lipsă de probe

Ancheta de corupție în care actuala directoare generală a APIA, Melinda Klara Kerekes, a fost acuzată că ar fi contribuit la plata a peste 87 de milioane de lei către o firmă controlată de membri ai lumii interlope bulgare a fost clasat de DNA.

Banii trebuiau să asigure făină și ulei pentru persoanele defavorizate din România, însă cea mai mare parte a produselor nu a mai fost livrată. Procurorii au stabilit ulterior că nu există suficiente probe pentru tragerea la răspundere penală a conducerii APIA, iar Kerekes, reținută în 2015, a revenit în fruntea instituției în iulie 2026.

Melinda Klara Kerekes conduce în prezent Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, una dintre instituțiile care gestionează anual miliarde de euro reprezentând subvenții și ajutoare europene destinate agriculturii românești. Ea a preluat interimar funcția la 27 iulie 2026, după suspendarea directorului general Adrian Pintea, trimis în judecată într-un alt dosar DNA.

Implicată inițial în ancheta privind alimentele pentru săraci

Numirea Melindei Klara Kerekes în fruntea APIA a readus în atenție una dintre cele mai mari fraude investigate în legătură cu programele europene pentru persoanele defavorizate. În octombrie 2015, Kerekes a fost reținută pentru 24 de ore de DNA, alături de fostul director general al APIA Gheorghe Dorel Benu și de Anton Giminadis, șef de serviciu în Direcția Măsuri de Piață.

La vremea respectivă, procurorii o acuzau pe Kerekes de abuz în serviciu asimilat unei infracțiuni de corupție, în formă agravată și continuată, și de instigare la spălarea banilor. Benu era cercetat pentru abuz în serviciu și spălarea banilor, iar Giminadis pentru aceleași două infracțiuni.

DNA: Dosarul celor trei funcționari APIA a fost clasat

DNA a transmis Agroinvestigatii.ro că ancheta deschisă împotriva celor trei funcționari APIA nu s-a finalizat prin trimiterea lor în judecată. Soluția de clasare a fost dispusă în 2019, atunci când procurorii au întocmit rechizitoriul prin care au trimis în instanță persoanele acuzate că ar fi controlat și ajutat firma bulgară.

„Cu privire la aspectele menționate în solicitarea dumneavoastră, prin rechizitoriul emis la data de 15 aprilie 2019 și mediatizat prin comunicatul nr. 464/VIII/3 din 3 iunie 2019, procurorii au dispus clasarea față de cele trei persoane mediatizate anterior prin comunicatul nr. 1550/VIII/3 din 5 octombrie 2015, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) și c) din Codul de procedură penală”, se arată în răspunsul DNA.

Cele două prevederi invocate au semnificații juridice diferite. Articolul 16 alineatul 1 litera b stabilește că acțiunea penală nu poate continua atunci când fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârșită cu forma de vinovăție cerută de lege. Litera c se referă la situația în care nu există probe că o persoană a săvârșit infracțiunea.

„Ancheta a fost închisă pentru că așa a considerat procurorul de caz. Nu s-au făcut denunțuri de către persoanele reținute și cercetate inițial în acest dosar”, ne-a explicat o persoană implicată în acest dosar.

Peste 87 de milioane de lei, trimiși într-un cont din Cipru

Afacerea a început în 2012, când România implementa Planul anual european de distribuție a alimentelor pentru persoanele defavorizate – PEAD. Programul era finanțat din fonduri europene și trebuia să asigure alimente de bază pentru aproximativ 2,5 milioane de persoane cu venituri reduse.

APIA a organizat proceduri pentru cumpărarea a 11 produse alimentare. Nouă dintre contracte au fost executate integral, însă două, pentru făină albă de grâu și ulei de floarea-soarelui, au fost atribuite firmei bulgare Viem Corporation EOOD și nu au mai fost duse la îndeplinire.

În comunicatul din octombrie 2015, DNA susținea că Benu și Kerekes au aprobat și semnat contractele, cu ajutorul lui Anton Giminadis, deși ar fi cunoscut că firma bulgară nu îndeplinea cerințele licitației.

Problemele indicate de procurori priveau experiența similară a societății, cifra de afaceri, bilanțurile și balanțele fiscale, prețul neobișnuit de scăzut și scrisorile de garanție bancară. Firma bulgară avea o cifră de afaceri mult sub nivelul impus și nu demonstrase că ar fi avut capacitatea logistică și financiară necesară pentru livrări de asemenea dimensiuni.

Potrivit acuzațiilor formulate în 2015, deși Viem Corporation nu își îndeplinise obligațiile, APIA a transferat în avans 87.221.848 de lei, în echivalent euro. Banii reprezentau contravaloarea uleiului și costurile de transport pentru ulei și făină.

Suma nu a fost virată în contul indicat inițial în contracte, deschis la First Investment Bank din Sofia, ci într-un cont al firmei de la Bank of Cyprus, în Nicosia. Contul cipriot nu figura nici în contractele de atribuire și nici în cererile inițiale pentru plata avansului.

Procurorii susțineau atunci că transferurile au fost făcute de angajați aflați în subordinea Melaniei Klara Kerekes și că aceștia ar fi acționat la instigarea directoarei adjuncte. Această acuzație a fost însă una dintre cele clasate în 2019.

Firma livrase doar 16% din făină și niciun litru de ulei

Situația livrărilor arăta că, înainte de plata avansului, Viem Corporation adusese în România numai 5.966 de tone de făină din cele 36.250 de tone contractate, adică aproximativ 16%. Pentru contractul de ulei, societatea nu livrase niciun litru înainte ca APIA să efectueze plata.

Nici ulterior firma nu și-a îndeplinit obligațiile. La final, cantitatea furnizată a reprezentat numai 29% din făina contractată și 2,68% din cantitatea de ulei.

Pentru făină fusese stabilit un mecanism de schimb. Viem Corporation urma să valorifice peste 63.000 de tone de orz provenite din stocurile de intervenție ale Uniunii Europene și, din banii obținuți, să cumpere făina destinată persoanelor defavorizate. Orzul a fost preluat, însă cea mai mare parte a făinii nu a ajuns la beneficiarii din România.

În cazul uleiului, APIA trebuia să primească peste 17 milioane de litri, ambalați în sticle de câte un litru. Din această cantitate a fost livrată doar o fracțiune. DNA estima în 2015 că firma bulgară ar fi obținut un folos necuvenit de aproximativ 26,7 milioane de euro.

Consecința nu a fost numai una financiară. Numeroase persoane vulnerabile, pentru care Uniunea Europeană alocase făină și ulei, nu au mai primit integral pachetele alimentare.

Funcționarii APIA au scăpat de acuzații, bulgarii au fost trimiși în judecată

Clasarea dispusă față de Kerekes, Benu și Giminadis nu a închis întreaga anchetă. Prin rechizitoriul din 15 aprilie 2019, DNA i-a trimis în judecată pe cetățenii bulgari Ivan Georgiev Tanev, Mila Ivo Georgieva, Snezhinka Atanasova Stoykova și Stefka Krasimirova Stoeva, precum și pe cetățeanul român Sorin Adrian Găzdac.

Potrivit procurorilor, Tanev și Georgieva ar fi controlat în realitate Viem Corporation și ar fi folosit persoane interpuse.

Cei doi au fost prezentați de investigațiile jurnalistice realizate de RISE Project, Bivol și OCCRP drept persoane asociate unor grupări ale lumii interlope bulgare. Aceasta este însă o caracterizare rezultată din investigații jurnalistice și din acuzațiile autorităților, nu o vinovăție stabilită definitiv pentru frauda din România.

DNA susține că în ofertele depuse la APIA au fost folosite informații și documente false sau inexacte despre capacitatea tehnică și financiară, solvabilitatea firmei, experiența în contracte similare și situația datoriilor. Sorin Adrian Găzdac ar fi furnizat, la rândul său, o ofertă nereală potrivit căreia putea asigura 37.000 de tone de făină la prețul de 235 de euro pe tonă.

APIA s-a constituit parte civilă în proces cu peste 45,15 milioane de euro, sumă care include prejudiciul, dobânzile și penalitățile calculate ulterior. Ancheta privind spălarea banilor a fost separată, deoarece fondurile au circulat prin mai multe conturi și societăți din străinătate.

Procesul penal este înregistrat la Curtea de Apel București cu numărul 3055/2/2019. După mai mulți ani petrecuți în procedura camerei preliminare și după eliminarea unor interceptări declarate nelegale, judecata pe fond a început în mai 2023. În informațiile publice consultate până la 7 august 2026 nu apare o hotărâre definitivă în cauza principală.

Carieră în APIA

Melinda Klara Kerekes lucrează în APIA din 2006, când a devenit director al centrului județean Harghita. Este absolventă a Universității de Științe Agricole și Economice din Gödöllő, Ungaria, unde a studiat economia și gestiunea produselor agroalimentare.

Ea a mai condus temporar APIA între 2008 și 2010, ulterior a ocupat funcția de director general adjunct, iar din 2016 a fost director al Direcției Economice. După clasarea dosarului, Kerekeș și-a continuat cariera în instituția care gestionează plățile europene pentru agricultură.