Miza trenurilor cu cereale ucrainene spre Constanța. Portretul secretarului de stat Ionel Scrioșteanu, cel care a negociat cu Ucraina
România asigură zilnic tranzitului feroviar până la șase trenuri cu cereale din Ucraina spre Portul Constanța, potrivit unui anunț făcut chiar de oficial din țara vecină. Traficul ar urma să crească până la zece garnituri. La discuții a participat secretarul de stat Ionel Scrioșteanu, prezent anterior la evenimente ale grupului Grampet, controlat de Gruia Stoica. Grupul Grampet este principalul beneficiar al tranzitului de cereale de la frontiera cu Ucraina spre Portul Constanța. Tariful unei tone de grâu sau porumb cu un vagon costă 120 de dolari până în Portul Constanța, din care peste 50 de dolari acoperă costurile pentru transportul pe teritoriul României, conform datelor AgroInvestigatii.ro.
La întâlnirea din 5 octombrie din România, ministrul ucrainean Mykola Kalashnyk a discutat cu autoritățile române despre transportul mărfurilor ucrainene spre portul Constanța.
Potrivit anunțului ucrainean, relatat de publicația specializată CFTS, angajamentele vizează menținerea unui flux de șase perechi de trenuri pe zi și creșterea la zece, după accelerarea lucrărilor la infrastructura feroviară și portuară din România.
„Am discutat despre acordarea de prioritate mărfurilor ucrainene”, a transmis Kalashnyk.
Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, a negat însă ulterior existența unei decizii care să favorizeze cerealele străine în raport cu cele românești.. „Nu există vreo decizie […] care să prioritizeze trenurile cu cerealele altor state în defavoarea celor românești”, a scris acesta pe Facebook, pe 7 octombrie.
Creșterea fluxului de cereale din Ucraina va afecta fermierii din România
Anunțul ucrainean descrie menținerea unui flux de șase perechi de trenuri pe zi și creșterea la zece după accelerarea lucrărilor la infrastructura feroviară și portuară din România.
Fermierii români văd în aceste informații un scenariu prin care cerealele din România riscă să nu mai fie exportate la timp până iese recolta din emisfera sudică.
Cezar Gheorghe, fondatorul AGRIColumn, specialist și consultant în comerțul cu cereale. spune că „este foarte important ca fermierii români să exporte cât mai repede în această perioadă”.
„S-a exportat 8 milioane de tone, dar mai sunt de exportat încă pe atât. Deja sunt blocaje și fermierii riscă să rămână cu marfa nevândută. Atunci va pierde întreaga economie”, ne-a mai spus acesta.
Însă ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, a negat ulterior existența unei decizii de favorizare a cerealelor străine în raport cu cele românești, conform unei postări făcute de acesta pe rețeaua socială Facebook.
Ce înseamnă comercial transportul grâului ucrainean
Trecând peste aceste date și declarații contradictorii, Agroinvestigații.ro și-a propus să afle care este adevărul și dacă statul român dezavantajează fermierii români în schimbul creșterii veniturilor din taxele feroviare aplicate fermierilor din Ucraina.
Potrivit informațiilor obținute de NewsCenter.ro, costul transportului unei tone de grâu ucrainean ajunge la aproximativ 120 de dolari pentru transportul din Ucraina până în Portul Constanța. Peste jumătate din acest cost este achitat operatorilor feroviari din România.
Grupul Grampet, fondat și controlat de Gruia Stoica, este principala companie feroviară din România care operează cerealele din Ucraina. Asta și datorită unor investiții făcute în Suceava, într-un punct de transbordare acerealelor din Ucraina în România.
La acest reper, transportarea a 100.000 de tone ar reprezenta servicii în valoare de aproximativ 12 milioane de euro. Calculul ilustrează dimensiunea comercială a fluxului: nu reprezintă profitul transportatorilor și nici o sumă care poate fi atribuită integral unei singure companii.
Scrioșteanu, reprezentantul ministerului la negocieri
La întâlnirea din Portul Constanța, partea română a fost reprezentată de Ionel Irinel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor.
Agenția ucraineană pentru Reconstrucție confirmă oficial discuțiile din 5 octombrie cu ministrul Mykola Kalashnyk și cu șeful agenției, Ivan Fedorov. Agenda a inclus transportul feroviar, logistica dunăreană și dezvoltarea infrastructurii de frontieră.
Scrioșteanu este, așadar, unul dintre demnitarii implicați direct în aceste negocieri. În biografia sa publicată pentru un forum de securitate din 2025, responsabilitățile din minister includeau gestionarea infrastructurii navale și coordonarea aspectelor privind mobilitatea militară.
Dornești, investiția GRAMPET pentru ruta Ucraina–Constanța, inaugurată și de Scrioșteanu
Un punct important pentru transportul feroviar al cerealelor ucrainene este terminalul Grampet de la Dornești, județul Suceava. Investiția, inaugurată în 2024, permite transferarea cerealelor din vagoanele cu ecartament larg, utilizate în Ucraina, în cele cu ecartament normal, folosite în România.
Grupul controlat de Gruia Stoica a anunțat o investiție de 10 milioane de euro și o capacitate de transbordare de trei milioane de tone anual. Terminalul poate opera simultan opt vagoane ucrainene și opt românești.
Stoica îl prezenta ca pe „un punct strategic pentru fluidizarea traficului de cereale”. Investiția deservește explicit legătura dintre granița cu Ucraina și Portul Constanța.
Dornești este însă una dintre rutele disponibile. Sursele consultate nu demonstrează că toate trenurile incluse în ținta de zece perechi zilnic vor trece prin terminalul GRAMPET. Ucraina analizează și transportul cerealelor prin Republica Moldova către Constanța, potrivit informațiilor Reuters preluate de presa română.
Scrioșteanu a participat la inaugurarea terminalului de la Dornești și a susținut necesitatea investițiilor care facilitează exporturile și importurile Ucrainei.
Dar, la același eveniment au fost prezenți și Victor Ponta, Florin Spătaru, Mircea Abrudean și Gheorghe Flutur.
Aparițiile publice alături de Gruia Stoica
O a doua apariție comună cu Gruia Stoica a avut loc în decembrie 2024, la proba unei locomotive modernizate de Reloc Craiova, companie din Grampet. Cei doi s-au aflat în trenul de test pe ruta București-Constanța și retur.
Reloc avea un contract de 91,1 milioane de euro, finanțat prin PNRR, pentru modernizarea a 19 locomotive ale CFR Călători. Prezența secretarului de stat la probă nu demonstrează implicarea sa în atribuirea contractului.
Până la publicarea articolului, nici Ionel Scrioșteanu, nici Gruia Stoica nu au răspuns întrebărilor AGROINVESTIGAȚII.RO
I-am întrebat dacă se cunosc și în afara întâlnirilor oficiale. Nu am primit niciun fel de răspuns.
Scrioșteanu, liberalul din echipa lui Hubert Thuma
Scrioșteanu a ajuns secretar de stat în noiembrie 2019, după o carieră în administrația Ilfovului. A fost viceprimar al comunei Mogoșoaia, șef de cabinet la Consiliul Județean Ilfov și administrator public al județului. Biografia sa menționează implicarea în proiecte de mobilitate pentru București–Ilfov și în inițiativele Măgurele Science Park și Măgurele High Tech Cluster.
El este susținut de Hubert Thuma, președintele Consiliului Județean Ilfov. În 2021, Scrioșteanu a fost reconfirmat prim-vicepreședinte al PNL Ilfov, organizația condusă de Thuma. Cei doi făceau parte din aceeași echipă de conducere județeană.
Numele secretarului de stat apare și în relatări despre numiri controversate.
Tot în 2021, G4Media relata că Scrioșteanu îl dorise consilier pe Bogdan Pascu, fost vicepremier și fost director la Grivco, grupul lui Dan Voiculescu. Potrivit publicației, ministrul Cătălin Drulă refuzase semnarea documentelor de angajare.
Volumele cumulate nu explică singure blocajul din toamnă
Potrivit datelor oficiale obținute de AGROINVESTIGAȚII.RO, exporturile de cereale prin Portul Constanța în 2026 au ajuns la aproximativ nouă milioane de tone, dintre care circa un 900.00 tone provenite din Ucraina și Republica Moldova.
Aceste cantități trebuie separate de importurile destinate pieței românești: cerealele străine care ajung la Constanța pentru a pleca mai departe pe mare reprezintă tranzit și export prin port, fără ca acest traseu să dovedească vânzarea lor în România.
Reclamațiile fermierilor privind blocajele au devenit acute în această toamnă. Asociația Producătorilor Agricoli din Bucovina a semnalat probleme de infrastructură, întârzieri la preluarea trenurilor de către operatorii portuari și lipsa de locomotive și personal. Aceste cauze arată că blocajul nu poate fi explicat exclusiv prin originea cerealelor.
Miruță a prezentat, pentru septembrie, 300 de garnituri intrate în port, dintre care 49 cu cereale din Ucraina, adică 16,3%. Ministrul susține că există capacitate feroviară suplimentară și că problema principală este coordonarea.
Însă, Cezar Gheorghe crede că aceste date nu sunt interpretate corect. „Aceste date statistice trebuie puse în context. Transporturile din Ucraina au început după 1 august, când se înregistrează un blocaj pe Dunăre din cauza atacurilor cu drone din Rusia. Acest procent 16% e înregistrat în doar două luni”, ne-a explicat acesta.
Datele statistice din spatele exportului de cereale
Producția României de cereale și oleaginoase era estimată de COCERAL la 30,5 milioane de tone pentru 2026.
În Ucraina, Asociația UGA estimează o recoltă de 84,6 milioane de tone de cereale și oleaginoase și un potențial de export de aproape 52 de milioane în sezonul 2026–2027, condiționat de funcționarea porturilor. Ultimele date statistice oficiale, din 2023, consemnează un export de 60% din cerealele din Ucraina prin România.
Reprezentanți portuari din Constanța susțin, pentru AGROINVESTIGAȚII.RO, că fermierii români ar trebui să fie mai echilibrați.
„Din 2022 și până acum, spun mereu că fermierii ucraineni sunt favorizați. Ceea ce clar nu e adevărat. În primul rând, acum problema nu este lipsa vagoanelor, ci faptul că nu pot fi descărcate. Traficul pe Dunăre este blocat, iar cel de pe Marea Neagră este sugrumat de dronele rusești. Și nava scufundată din Turcia era cu cereale”, ne-a transmis unul din directorii Administrației Porturilor Maritime SA, instituția care administrează Portul Constanța.
„Apoi, prețurile de pe piața cerealelor sunt datorate – și nu greșesc cu datorate – războiului din Ucraina. Ucraina și Rusia sunt cei mai mari producători și exportatori de cereale din zonă. Dacă aceste două state nu erau în război, puteau exporta, cred, o cantitate cel puțin dublă. Aruncau pe piață mai multe cereale, ceea ce făcea ca și prețurile cerealelor din România să fie de două ori mai mici. Așa că, în opinia mea, aceste lamentări anuale sunt exagerate. Recunosc, sunt probleme, poate exportul nu se face așa rapid, dar de vină e războiul, nu faptul că statul român îi ajută pe fermierii din Ucraina. Dar fermierii români au și de câștigat de pe urma războiului: sunt plătiți la prețuri, cred eu, duble, fără să fiu un expert în comerțul cu cereale”, ne-a mai spus acesta.
Pe Euronext, la 8 decembrie 2020, grâul cu scadența decembrie costa 209,25 euro/tonă, iar porumbul cu scadența ianuarie, 188 euro/tonă.
După invazie, maximele din 2022 au ajuns la aproximativ 450, respectiv 420 euro/tonă. La 2 octombrie 2026, cotațiile erau 241,25 euro pentru grâu și 268,25 euro pentru porumb, pe contractele decembrie, respectiv noiembrie.