Medicii veterinari trag un semnal de alarmă. România riscă epidemii de antrax și rabie care pot opri exporturile

România riscă să rămână fără animale, pentru că nu are bani să țină sub control antraxul și rabia, dar și alte boli care decimează efectivele de animale de ani buni.

Reducerea cu 50% a sumelor alocate medicilor veterinari de liberă practică împuterniciți, decisă prin OUG 89/2025, riscă să paralizeze Programul Național Sanitar Veterinar. Măsura a fost luată în contextul în care Guvernul a micșorat cu 10% bugetul Autorității, care a decis să taie de la medicii veterinari concesionari.

Medicii avertizează că, în lipsa resurselor financiare minime, numeroase cabinete din mediul rural vor fi închise, iar activități esențiale precum vaccinarea, identificarea animalelor, supravegherea bolilor și controlul traficului de animale vor fi suspendate.

Consecințele sunt grave: creșterea riscului de epidemii, periclitarea sănătății publice, blocarea abatoarelor și a exporturilor de animale vii, dar și o lovitură dură pentru gospodăriile țărănești, care dețin majoritatea efectivelor de animale din România. Colegiul Medicilor Veterinari acuză autoritățile de subfinanțare și cere Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituțională.

Blocaj

Consecințele vor fi extrem de grave și la nivel de economie, pentru că se blochează exporturile de animale vii. Să nu uităm, deja sunt probleme pe anumite destinații la ovine, ca să nu mai vorbim de ce se întâmplă la porci.

La ovine și caprine, de exemplu, aproximativ 95% din efective sunt deținute pe persoana fizică, în timp ce la bovine mai mult de jumătate sunt pe IGP-uri. Ori, aceasta înseamnă o lovitură dură pentru gospodăria țărănească, pentru care creșterea animalelor reprezenta o sursă importantă de venituri, ceea ce înseamnă practic moartea satului românesc.

Fără efectuarea acțiunilor sanitare veterinare, nu vor mai putea fi transportate animalele la abatoare și nici către alte exploatații, vor fi blocate abatoarele, dar și fabricile de lapte, susțin medicii veterinari.

„În aceste condiții, jumătate din cabinete dispar, iar cea mai afectată va fi gospodăria țărănească, acolo este pericolul. Lovitura cea mai mare va fi către gospodăria țărănească, în condițiile în care 95% din efectivele de oi și capre din România sunt pe persoană fizică, iar la bovine 70% sunt în IGP-uri, în timp ce în ferme sunt 400 000 bovine. Singurul sector care mai merge este pasărea. Vaca, porcul, oaia și capra sunt pe persoană fizică în România și în gospodăriile populației”, ne-a declarat Conf. Univ. Dr. Andronie Viorel, Președinte Colegiul Medicilor Veterinari din România (CMVRO).

Ordonanța Trenuleț

Începând cu acest an, prin OUG 89/2025, cunoscută și sub numele de „Ordonanța Trenuleț”, sumele alocate medicilor veterinari de liberă practică împuterniciți care au licitat și obținut contractele de prestări servicii medicale veterinare din cadrul Programului Național Sanitar Veterinar, încheiat cu Direcțiile Sanitare Veterinare județene, au fost reduse la jumătate, de la 10.000 lei la 5.000 lei.

O sumă insuficientă pentru a acoperi salariile și cheltuielile pentru funcționarea unui cabinet, ceea ce va face ca foarte mulți medici veterinari să renunțe la contracte.

La acest moment, există în jur de 370 de contracte expirate deja, fără să se știe nimic când se vor organiza licitațiile, în timp ce pentru restul de până la 2750 acest lucru ar urma să se întâmple la finele lunii aprilie. În noile condiții, însă, interesul medicilor este foarte mic, iar cel mai probabil undeva la jumătate dintre ei urmează să renunțe la activitate, spune Viorel Andronie.

OUG 89/2025 reduce unilateral și drastic finanțarea serviciilor veterinare de bază prevăzute de Legea 291/2020, susțin medicii veterinari. Suma de 5.000 lei/contract/lună este insuficientă pentru a acoperi cheltuielile minime de funcționare: salariile personalului și dările fiscale, carburantul pentru deplasările în teren, abonamentul SNIIA, utilitățile și materialele sanitare, asigurările auto (RCA), ITP și reparațiile mijloacelor de transport.

Activități oprite

Se încalcă astfel principiul „legii părților” din contractele semnate cu ANSVSA, derularea activităților de supraveghere și biosecuritate devenind imposibilă. Concret, inspecțiile în exploatații au fost eliminate din Programul Național pentru 2026, contrar Regulamentului UE nr. 429/2016. Ori fără efectuarea acestor vizite în teren, diagnosticarea precoce a bolilor este imposibilă, în timp ce traficul ilegal de animale vii devine incontrolabil.

De asemenea, încetează și alte activități – identificarea animalelor, vaccinarea animalelor contra antraxului, vaccinarea populației de câini și pisici contra rabiei, recoltarea probelor de sânge pentru bolile majore, practic se renunță la depistarea tuberculozei la bovine.

Ce înseamnă întreruperea vaccinării? Se poate ajunge chiar la decese, cum s-întâmplat, anul trecut, de exemplu, în Ialomița, din cauza consumului de carne provenită de la un animal nevaccinat – Antrax sau la Iași – deces cauzat de lipsa vaccinării carnasierelor și a vulpilor la rabie. Evenimentele au avut loc în contextul în care în 2025 reducerea cu 30% a bugetului pentru sănătate veterinară a avut ca efect oprirea campaniilor de vaccinare, punând în pericol viața oamenilor.

Oros acuză ANSVSA

Fostul ministru al Agriculturii, Adrian Oros, vicepreședinte al Colegiului Medicilor Veterinari din România, acuză conducerea ANSVSA de incompetență, care pune în pericol sistemul sanitar veterinar din România. Să nu uităm că în zona rurală, în fiecare gospodărie, dar și în fermele mici, toată activitatea sanitară veterinară oficială, obligatorie, delegată de stat, se desfășoară prin acești medicii veterinari concesionari.

„Modul în care ANSVSA, autoritate competentă in domeniul sănătății animale și siguranței alimentare, a “rezolvat”reducerea cheltuielilor bugetare pentru 2026, vulnerabilizează întregul sistem sanitar veterinar din Romania. În loc să opereze fundamentat aceste reduceri în urma unei analize temeinice ( au avut la dispoziție tot anul 2025), șefii ANSVSA au rezolvat problema din pix. Au înjumătățit bugetul alocat contractelor pe care ANSVSA le are cu medicii veterinari de liberă practică împuterniciti (concesionari), si mulți dintre ei vor fi nevoiți să renunțe la contract”, spune Adrian Oros.

Acești medici veterinari sunt legătura reală intre structurile județene ale ANSVSA ( DSVSA) și proprietar sau animal, mai arată Oros.

„Doar de aici, de la acești medici veterinari au decis cei din conducerea ANSVSA să reducă bugetul. Transformând astfel, ANSVSA într-o instituție inutilă. Nu cred că acesta a fost scopul, atunci când Guvernul a decis reducerea cu 10% a bugetului ANSVSA”, afirmă vicepreședintele CVMRO..

Exporturi blocate

Dacă la porc focarele de pestă porcină au pus pe butuci un sector întreg, România devenind importator net de carne de porc (undeva la peste 80% din consum este asigurat din import), de ceva vreme a intrat într-un con de umbră inclusiv sectorul de ovine și caprine, care ani de zile a adus sume consistente la balanța comercială. La acest moment, livrările de animale vii sunt oprite pe relația cu UE, până la 30 iunie 2026, decizie luată de Comisia Europeană, din cauza unui focar de pesta micilor rumegătoare (PMR), într-o primă etapă. Ulterior, autoritățile de la Bruxelles au reproșat lipsa de informații actualizate și măsuri eficiente din partea autorităților române, ceea ce a dus la prelungirea interdicției. Acum, speranțele crescătorilor se leagă de statele din Orientul Mijlociu, care rămân principalii clienți.

Probleme au fost și la bovine de-a lungul timpului, din cauza unor boli precum boala vacii nebune. Singurul sector care funcționează fără probleme este avicultura, o mare parte din producție mergând la extern.

„În condițiile în care nimeni nu mai anunță, nimeni nu mai verifică, n-are cine să se ducă să verifice în teritoriu, este clar că numărul de focare va crește.

Inclusiv legea porcului, din punctul nostru de vedere nu a făcut altceva decât să amplifice numărul de focare din România”, spune Viorel Andronie.

Pericol pentru fermele comerciale

Președintele Colegiului Medicilor Veterinari din România spune că apariția acestor focare în gospodăriile populației poate avea efecte grave și asupra fermelor comerciale. Să ne gândim la ce se întâmplă cu fermele de porci, acum, de exemplu, cazurile de pesta porcină africană apărând periodic.

De departe, însă, pericolul cel mai mare este pentru fermele de păsări, de altfel, și singurul sector cu o prezență semnificativă pe piețele externe.

„Pe nimeni nu interesează, ei (n.red – conducerea ANSVSA) se gândesc doar la faptul că veterinarul se va descurca. Va fi afectat economic și financiar medicul veterinar din mediul rural, dar impactul este asupra economiei naționale, pentru că dacă au apărut  focare de antrax sau de rabie în ultimele 30 de zile din comuna respectivă nu se exportă nimic, dacă ai și ghinionul să ai o fermă în zona respectivă, ai blocat-o”, precizează Andronie.

Cum România este unul dintre cei mai mari producători carne de pasăre și ouă din regiune, cu unul dintre cele mai performante sisteme, apariția unui focar de pseudopestă aviară, de exemplu, ar fi o lovitură grea pentru industrie.

„Dacă nu se mai vaccinează și în jurul fermelor pe o raza de 3 și 10 km apar focare de pseudopestă aviară, fermele respective sunt blocate, au interdicție de a mai face export”, avertizează Viorel Andronie.

Ultima speranță

Cum n-au găsit înțelegere la ANSVSA, medicii veterinari își leagă speranțele acum de Avocatul Poporului. Astfel, în data de 15 ianuarie, Colegiul Medicilor Veterinari din România a transmis o solicitare oficială către Instituția Avocatului Poporului, prin care cere sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a Art. XXIV din OUG nr. 89/2025, publicată în Monitorul Oficial nr. 1203 din 24.12.2025.

Prin această ordonanță, remunerația lunară acordată concesionarilor care participă la Programul național de supraveghere, prevenire și control al bolilor la animale și la activitățile de identificare și înregistrare a animalelor a fost redusă de la 10.000 lei la 5.000 lei/contract, cu caracter permanent, fără îndeplinirea condițiilor constituționale și legale privind urgența, consultarea și evaluarea impactului, susține conducerea CVMRO.

Impactul estimat: depopulare profesională în rural, contracte reziliate, creșterea costurilor pentru proprietari, precum și amplificarea riscurilor sanitare și comerciale (inclusiv pe fondul restricțiilor deja existente la export pentru anumite specii).