Statul a tuns oile cu subvenții de 62 de milioane de lei și nu a folosit niciun kilogram din lâna colectată

• Petre Daea, ministru al Agriculturii în două mandate, între 2017 și 2023, a devenit un politician cunoscut odată cu lansarea programului „Alege Oaia”.
  Această inițiativă de promovare a consumului de carne de oaie era însoțită de subvenții acordate pentru lâna acestor animale.
• În cadrul programului de subvenții „Lâna”, statul se obliga să cumpere lâna de la ciobani la prețul de un leu pe kilogram.
  Între 2018 și 2020, statul a achiziționat lână în valoare de 62 de milioane de lei, conform datelor obținute de AGROINVESTIGAȚII.RO.
• Lâna a fost colectată în centre agricole, unde s-a deteriorat din cauza umezelii chiar după primele luni de depozitare, așa cum ne-a povestit Adrian Izvoranu, fostul director al Casei de Comerț „Unirea”.
• Această instituție, aflată în subordinea Ministerului Agriculturii, a primit responsabilitatea de a valorifica lâna deteriorată, achiziționată prin subvenții.
  „Unirea” a mai cheltuit alte 7–8 milioane de lei pentru studii, colectare și unități de spălare, întrucât lâna este dificil de prelucrat.
• Chiar în timpul celui de-al doilea mandat al lui Petre Daea, Ministerul Economiei a repetat erorile comise de Ministerul Agriculturii.
  De această dată, s-au alocat fonduri europene în valoare de 22 de milioane de euro unei firme pentru construirea unei fabrici de prelucrare a lânii.
• În cele din urmă, Ministerul Economiei a blocat acordarea ajutorului de stat, iar compania câștigătoare solicită acum banii în instanță.
• În concluzie, potrivit unui răspuns primit de la Casa „Unirea”, statul român nu a valorificat niciun kilogram de lână din zecile de tone cumpărate.
• Petre Daea a explicat pentru AGROINVESTIGAȚII.RO că, din punctul său de vedere, programul a fost unul foarte bun, întrucât a oferit sprijin financiar crescătorilor de animale și a colectat timp de doi ani toată lâna produsă.

Programul „Lâna” a fost inițiat în 2017 de fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea, cu scopul de a stimula colectarea și valorificarea lânii de oaie – un produs considerat rezidual și adesea aruncat de crescători. A fost aplicat începând cu anul 2018, prin acordarea de subvenții de stat.

A devenit celebră declarația lui Daea: „Oaia este o statuie vie!”

Prin acest program, Ministerul Agriculturii oferea, în prima formă a măsurii, o subvenție de 1 leu/kg pentru lâna colectată și predată centrelor de colectare autorizate. Pe scurt, oierii tundeau oile și apoi – indiferent de calitatea lânii, de specie sau de starea acesteia – primeau un leu pentru fiecare kilogram de lână colectat de Ministerul Agriculturii.

Prețul era unul competitiv, chiar mai mare decât cel oferit de comercianții turci – principalii cumpărători de lână pentru industria textilă din propria țară – așa cum ne-au explicat reprezentanții asociațiilor de oierit.

Scopul principal al programului guvernamental era:

• Reducerea risipei de lână, care era frecvent arsă sau abandonată;
• Încurajarea formării de lanțuri de valorificare în industria textilă;
• Sprijinirea fermierilor pentru a obține venituri suplimentare.

Costurile

În baza deciziilor luate de Ministerul Agriculturii și conform datelor obținute de AGROINVESTIGAȚII.RO, reiese că ministerul a cheltuit 62 de milioane de lei pentru achiziționarea lânii în perioada 2018–2020.

Prin Hotărârea de Guvern nr. 500/2017, schema de ajutor de minimis pentru lână a fost finanțată în 2018 cu 36 de milioane de lei. Cuantumul ajutorului, în forma inițială a programului, era de 1 leu/kg de lână valorificată.

În 2019, prin Ordinul Ministerului Agriculturii nr. 555, programul a mai primit 26 de milioane de lei.

În total, subvențiile acordate au însumat 62 de milioane de lei.

Lista centrelor de colectare a lânii

Au fost înființate și autorizate centre de colectare a lânii la nivel național între 2018 și 2020.

Acestea preluau lâna de la crescătorii de ovine pentru ca aceștia să beneficieze de subvenția de 1 leu/kg.

Un producător putea primi maximum 15.000 de euro pe durata a trei exerciții financiare – o altă condiție a programului.

Lâna s-a deteriorat în depozite

Lipsa infrastructurii de prelucrare și cererea redusă au făcut ca, în multe cazuri, lâna colectată să rămână nevalorificată sau să se deterioreze în depozite.

Acest lucru ne este relatat de Adrian Izvoranu, director al Casei de Comerț „Unirea” între 2019 și 2020.
El a primit responsabilitatea de a valorifica lâna achiziționată prin programul cu subvenții în valoare de 62 de milioane de lei.

„O provocare pe care mi-a dat-o ministrul Petre Daea a fost lâna. 20.000 de tone de lână. Mi-a spus că dă drumul la programul destinat lânii. Am fost la Gorj, Argeș, Timișoara etc.”, își amintește acesta.

Pe măsură ce începea să se familiarizeze cu domeniul, Izvoranu și-a dat seama că programul nu fusese gândit coerent:

„Lâna, ca atare, este un produs pentru care nu s-a făcut o ameliorare, nu s-a făcut un studiu. Ciobanii cresc mai multe rase. Ei trebuie să se hotărască: să crească oaia pentru carne, pentru lapte sau pentru lână – sunt mai multe soiuri.”

Izvoranu a fost surprins de situația din centrele de colectare:

„Am văzut și eu că, dintr-o tonă de lână colectată, 500 de kilograme erau scaieți, câcăreze”, își amintește el.

„Eu nu știam că lâna plouată nu mai este utilizabilă, că ploaia o strică. Lâna care a fost plouată toată vara nu mai e bună.”

„Uzina” de lână de la Sadu

Pentru a utiliza totuși o parte din lâna deteriorată și a-i crește valoarea, s-a propus construirea unei stații speciale de spălare a materiei prime.

„La Sibiu este, practic, centrul de colectare a lânii în România. Din întreaga cantitate adunată la nivel național, trei sferturi se află aici. Și spun că, aici, la Sadu, împreună cu Casa de Comerț, vom construi o instalație de spălat lână, astfel încât să crească valoarea lânii și să câștige fermierul”, declara în 2019 ministrul Petre Daea.

Adrian Izvoranu explică de ce a fost aleasă locația din Sadu: acolo exista deja o stație de epurare a apei, un element esențial pentru procesul de spălare industrială a lânii.

„Facem o primă spălare și aruncăm apa în stația de epurare. Dar apoi mi s-a spus că arunc ce e mai valoros: lanolina. Nu știam că lanolina se extrage din spălarea lânii. Trebuia făcută o barbotare. Am aflat că lâna e un conglomerat de aminoacizi. Poți extrage 21 de aminoacizi, dintre care 4 esențiali. Este o mare afacere, dacă extragi lanolina și aminoacizii”, își amintește el.

„Era nevoie de doar doi angajați, totul era robotizat. Cu 700.000 de euro aveam hala de producție. Cu până în 2 milioane de euro aveam stația de spălare, cu tot cu utilaje. În final, nu am făcut nimic. A venit noua guvernare și s-a oprit totul”, se plânge Izvoranu.

Bani cheltuiți inutil

Pe lângă subvențiile de 62 de milioane de lei, programul „Lâna” a mai consumat din bugetul public alte 7–8 milioane de lei pentru studii, colectare și diverse alte cheltuieli, conform datelor furnizate de Ministerul Agriculturii.

În 2020, Casa de Comerț „Unirea” a mai primit 11 milioane de lei pentru realizarea unei „linii tehnologice de spălare și depozitare a lânii” – așa-numita „Uzina de lână” de la Sadu.
Banii nu au mai fost cheltuiți.

AGROINVESTIGAȚII.RO a întrebat Ministerul Agriculturii dacă vreun kilogram de lână a fost, totuși, valorificat de Casa de Comerț „Unirea”.

Răspunsul oficial a fost că programul „Lâna”, deși a beneficiat de subvenții în valoare de 62 de milioane de lei, nu a generat niciun venit.

„Referitor la solicitarea dumneavoastră, vă transmitem faptul că membri ai conducerii Casei Unirea ne-au informat că nu au avut loc tranzacții cu lână de la înființarea companiei până în prezent”, a precizat Ministerul Agriculturii.

Astfel, Ministerul Agriculturii a ajuns să cheltuiască 70 de milioane de lei pe programul „Lâna” lansat de Petre Daea. Din această sumă, 62 de milioane de lei au fost subvențiile pentru achiziția lânii și alte 8 milioane de lei pentru infrastructura care trebuia să o valorifice.

În total, în schimbul celor 70 de milioane de lei nu a fost valorificat niciun kilogram de lână.

Petre Daea nu are regrete

Fostul ministru al Agriculturii ne-a răspuns cu dificultate la apelurile și mesajele legate de acest program. Atunci când a făcut-o, ne-a declarat imediat că „programul este și a fost unul foarte bun, care a adunat lâna de la oieri timp de doi ani și, din acest motiv, este un succes”.

Când i-am transmis că reprezentanții Casei de Comerț „Unirea” ne-au precizat că nu a fost valorificat niciun kilogram de lână colectată, Petre Daea nu și-a schimbat poziția.

„A fost un program foarte bun. Trebuia, însă, consecvență și hotărâre. Lâna a fost colectată, trebuie doar scoasă de acolo de unde a fost pusă”, ne-a spus acesta fără ezitare.

„Programul a fost foarte bun, vă repet, foarte bun. Am dat bani tuturor crescătorilor de oi, a fost bine. Acum, crescătorii de ovine mai valorifică doar mielul și laptele. Lâna nu o mai valorifică. A fost un program bun”, a adăugat fostul ministru.

Ministerul Economiei repetă erorile de la Agricultură

În 2023, Ministerul Economiei a acordat, printr-un program de ajutor de stat destinat industriei prelucrătoare, 22,2 milioane de euro firmei Eco Partnersheep Insulation SRL, deținută de Cristian Mercioniu.

Compania urma să realizeze, cu cele 110 milioane de lei, o fabrică de procesare a lânii și de producere a materialelor termo și fonoizolante. Locația aleasă: satul Chilia, comuna Făgețelu, județul Olt.

Valoarea totală a proiectului era estimată la 34 de milioane de euro, din care 12 milioane de euro reprezentau contribuția proprie.

În cele din urmă, proiectul nu a mai primit finanțare.

„Am considerat că proiectul nu este viabil, mai ales după discuții cu colegi de la Ministerul Agriculturii. Nu se putea face spălarea și prelucrarea lânii la acea locație. În plus, a fost și o lipsă de finanțare”, a declarat un fost oficial din minister.

Cristian Mercioniu a început o luptă juridică pentru a primi ajutorul de stat promis.

„Inițial, proiectul Eco Partnersheep Insulation SA a beneficiat de sprijinul Ministerului Economiei, care a acordat un ajutor de stat pentru aproximativ 70% din investițiile eligibile, în valoare de circa 22,5 milioane de euro. Acest sprijin reprezenta aproximativ 50% din valoarea totală a investiției. Din păcate, Ministerul Economiei a retras în mod abuziv ajutorul de stat”, a afirmat Mercioniu.