”Sultanul legumelor” a scăpat de condamnare, deși și-a recunoscut faptele de evaziune. Rețeta ”succesului”

• Eficiența autorităților statului – Fisc, Vamă, poliție și procurori – este una minimă atunci când vine vorba de evaziunea la legume sau fructe. AGROINVESTIGAȚII.RO și-a propus ca în perioada următoare să verifice modul cum este tratată evaziunea la legume din România.
• Evaziunea este evidentă doar din datele statistice. Datele Institutului Național de Statistică susțin, spre exemplu, că doar 25% din consumul de legume provine din importuri. Valoarea acestor importuri a fost de aproape un miliard de euro pentru anul trecut, conform INS.
• În schimb, datele retailerilor și ale producătorilor români ajung la un procent de 60 pentru legumele cu origini din afara României care sunt consumate pe piața internă.
• Diferența de 35 de procente ar fi reprezentată de legumele care, pe traseul importurilor, nu își plătesc toate taxele la stat. Este vorba de legume care ar avea o valoare de 1,4 miliarde de euro la nivelul anului 2024.
• Pentru început, AGROINVESTIGAȚII.RO și-a propus să prezinte în următoarele zile cele mai importante rețele de evaziune descoperite totuși de autorități după 2010. Însă, chiar și în aceste situații, cei vinovați nu au fost condamnați.

Poate cea mai importantă anchetă de evaziune fiscală la legume l-a vizat pe turcul cu origine kurdă Sahin Yuksek și pe frații săi. Sahin Yuksek era cunoscut cu denumirea de „Sultanul legumelor”.

Piața importurilor de legume și fructe era dominată în anii 2010-2012 de familia Yuksek.

Frații kurzi Sahin, Abbas și Ayhan Yuksek, împreună cu alte rude și apropiați (originari din același orășel ca și familia Yuksek – Samandag, provincia Hatay), erau atunci cei mai importanți jucători din piața de legume-fructe.

Cel mai important reprezentant al familiei era Sahin Yuksek, care patrona societatea „Yuksek International Fruct”. Firma avea pe piața de legume și fructe din România o pondere de 35% în 2009. Practic, 1 din 3 legume consumate de români era importată de societățile fraților Yuksek.

Dosarul de evaziune de 70 de milioane de lei

Yuksek International Fruct lucra și cu mari rețele de retail din România, dar și cu comercianți din piețele tradiționale.

Rețeaua familiei Yuksek a fost anchetată de procurori în mai multe dosare penale care vizau evaziunea fiscală.

Spre exemplu, Direcția Națională Anticorupție a început o anchetă în 2010. 

În acest dosar au fost trimise în judecată 9 societăți comerciale, administrate în acte de doi egipteni (dintre care unul figura ca asociat/administrator în peste 100 de firme), dar în fapt de un reprezentant al familiei Yuksek, așa cum reiese din documentele dosarului verificate de AGROINVESTIGAȚII.RO.

Aceste societăți au fost trimise în judecată pentru evaziune fiscală. ANAF – Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București s-a constituit parte civilă în proces, solicitând despăgubiri în valoare de 70 milioane de lei.

Metoda de evaziune Yuksek

Rețeaua folosea o metodă de evaziune simplă, dar eficientă, exploatând slăbiciunile sistemului fiscal. 

O firmă din rețea importa roșii subevaluate, pe care le vindea ulterior, la prețul pieței, unei alte firme din rețea, care avea statutul de depozit sau intermediar. Aceasta le revindea mai departe către tarabagii sau hipermarketuri.

Firma intermediară avea la dispoziție până la 55 de zile pentru a achita TVA-ul și impozitul pe profit către stat – termen care curgea de la data efectuării tranzacției până la data de 25 a lunii următoare. Dacă tranzacția avea loc pe 1 iunie, termenul de plată era 25 iulie.

În acest interval, firma putea importa sute sau chiar mii de tiruri cu marfă. Dacă exista riscul unui control fiscal, administratorii vindeau firma unei persoane străine, dificil de găsit sau lipsită de resurse pentru a achita datoriile.

Astfel, firmele intermediare rămâneau cu datoriile către stat, fără a mai putea fi trase la răspundere, în timp ce depozitele și restul rețelei apăreau în acte cu activitate „curată”, dar cu profituri declarate aproape zero.

Cele nouă firme folosite de rețea pentru a introduce legume și fructe în România fără plata TVA au fost:

• Meat Line Import Export SRL 

Societatea nu are activitaet comercială. Este implicată într-un alt dosar de evaziune fiscală. Firma este deținută acum de Emad Elsayed Ahmed Hassan Zaraa, cetățean egiptean, și Sherif Farouk Abdel Ghany El Sayad, fiecare având o participație de 50% din capitalul social.

• Prestige International Invest SRL 

Deși este activă, firma nu a mai depus bilanț de aproape un deceniu. Societatea este deținută majoritar de Anmar Mohammad Hannam, cetățean bulgar, care deține 83,33% din capital, în timp ce Sherif Farouk Abdel Ghany El Sayad deține restul de 16,67%.

• Sonya Light Fruttisima SRL 

Firma este dizolvată și ultimul acționar pe numele căruia era societatea este Zidanogullari Hasan

• Orange Green SRL

Societatea nu mai are activitate comercială și este în procedura falimentului. Firma se află acum pe numele lui Kardas Halil.

• Kara-Kartal Fruct SRL 

Firma nu mai are activitate comercială și este înprocedura falimentului. Avci Mehmet este acționarul de acum.

• Cros Graund SRL

Societatea este dizolvată și ultimul acționar pe numele căruia era societatea este Evki Salih

• Lemon Soft Concept SRL 

Firma este dizolvată și ultimul acționar pe numele căruia era societatea este Yigit Mahmut 

• Leaf Lemon SRL

Societatea este dizolvată și ultimul acționar pe numele căruia era societatea este Olgul Celal.

• Lurista Beta SRL 

Firma este dizolvată și ultimul acționar pe numele căruia era societatea este Onguc Cetin.

Judecata a început după un deceniu

Primul termen de judecată a avut loc abia pe 12 octombrie 2022, la Tribunalul Ilfov – adică la peste un deceniu de la săvârșirea faptelor.

La termenul din 19 decembrie 2022, reprezentanții societăților inculpate au declarat că recunosc faptele și acceptă judecata pe baza probelor din dosar. Însă instanța a constatat că răspunderea penală se prescrisese.

La termenul de judecată din data de 19.12.2022, Cabinetul Individual de Insolvenţă „Țugui Vasile”, desemnat în calitate de mandatar cu putere de reprezentare a celor 9 inculpate, a anunțat că societățile inculpate înțeleg să se prevaleze de dispozițiile art.396 alin.10 C. procedură penală., arătând că „recunosc săvârșirea faptei pentru care au fost trimise în judecată și că sunt de acord ca judecata să aibă loc exclusiv în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, probe pe care le recunosc și le însușesc”, conform documentelor de la dosar. 

Dosarul a ajuns în instanța doar după faptele s-au prescris

Conform art.154 alin.1 lit.d C.pen., termenul de prescripție a răspunderii penale pentru această infracțiune este de 10 ani. 

Conform legislației, pentru evaziune fiscală, pedeapsa este de la 2 la 11 ani, iar termenul de prescripție este de 10 ani de la comiterea faptei. Astfel, pentru infracțiuni comise între 2010 și 2012, răspunderea penală s-a prescris în perioada 2021–2022.

„Prin urmare, întrucât acest termen, care a început să curgă de la momentul epuizării faptelor, (date situate în ianuarie 2011, martie 2011, iunie 2011, decembrie 2011 și iulie 2012), s-a împlinit în ianuarie 2021, martie 2021, iunie 2021, decembrie 2021 şi iulie 2022, rezultă faptul că a intervenit prescripția răspunderii penale pentru această infracțiune, în privinţa tuturor celor 9 societăți comerciale inculpate”, conform judecătorilor.

La 13 aprilie 2023, Tribunalul Ilfov a încetat procesul penal împotriva rețelei. DNA a contestat decizia la Curtea de Apel București, dar apelul a fost respins în 2023.

Reprezentanții DNA nu au putut explica clar în fața instanței de ce ancheta a durat așa de mult. Procurorii anticorupție au explicat, conform datelor Tribunalu Ilfov, că a fost vorba de o anchetă dificilă, cu multe conexiuni interne și internaționale care a avut nevoie de expertize complexe.

Sultanul legumelor a fost totuși condamnat pentru mită, dar cu suspendare

Deși a scăpat de condamnare în acest dosar, Sahin Yuksek a fost condamnat în 2014 pentru dare de mită. A fost acuzat că a oferit 30.000 de euro unui director ANAF pentru a modifica rezultatul unui control. A fost condamnat definitiv la 2 ani și 6 luni cu suspendare de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Numele Sahin Yuksek înseamnă în traducere din turcă „Şoim la înălţime”.

O altă firmă importantă din grup a fost Piruze Com SRL, care înregistra afaceri anuale de peste 300 de milioane de euro. Firma, înființată în 2008 de Sedat Yuksek, a fost transferată în 2010 către doi cetățeni egipteni, în contextul intensificării controalelor fiscale. Aceștia aveau domiciliul în El Sharkia, în deșertul Sahara.

Numeroase firme din domeniul importului de legume și fructe din România sunt deținute de cetățeni kurzi originari din Samandag, la fel ca familia Yuksek.